←Capitolul 31 | Biblia (Vechiul Testament, Ieşirea, Capitolul 32) Viţelul de aur. |
Capitolul 33→ |
- Văzând însă poporul că Moise întârzie a se pogorî din munte, s-a adunat la Aaron şi i-a zis: „Scoală şi ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat”.
- Iar Aaron le-a zis: „Scoateţi cerceii de aur din urechile femeilor voastre, ale feciorilor voştri şi ale fetelor voastre şi-i aduceţi la mine”.
- Atunci tot poporul a scos cerceii cei de aur din urechile alor săi şi i-a adus la Aaron.
- Luându-i din mâinile lor, i-a turnat în tipar şi a făcut din ei un viţel turnat şi l-a cioplit cu dalta. Iar ei au zis: „Iată, Israele, dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!”
- Văzând aceasta, Aaron a zidit înaintea lui un jertfelnic; şi a strigat Aaron şi a zis: „Mâine este sărbătoarea Domnului!”
- A doua zi s-au sculat ei de dimineaţă şi au adus arderi de tot şi jertfe de pace; apoi a şezut poporul de a mâncat şi a băut şi pe urmă s-a sculat şi a jucat.
- Atunci a zis Domnul către Moise: „Grăbeşte de te pogoară de aici, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, s-a răzvrătit.
- Curând s-au abătut de la calea pe care le-am poruncit-o, şi-au făcut un viţel turnat şi s-au închinat la el, aducându-i jertfe şi zicând: „Iată, Israele, dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului!”
- Şi a mai zis Domnul către Moise: „Eu Mă uit la poporul acesta şi văd că este popor tare de cerbice;
- Lasă-Mă dar acum să se aprindă mânia Mea asupra lor, să-i pierd şi să fac din tine un popor mare!”
- Moise însă a rugat pe Domnul Dumnezeul său şi a zis: „Să nu se aprindă, Doamne, mânia Ta asupra poporului Tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu braţul Tău cel înalt,
- Ca nu cumva să zică Egiptenii: I-a dus la pieire, ca să-i ucidă în munţi şi să-i şteargă de pe fala pământului. Întoarce-Ţi iuţimea mâniei Tale, milostiveşte-Te şi nu căuta la răutatea poporului Tău.
- Adu-ţi aminte de Avraam, de Isaac şi de Iacov, robii Tăi, cărora Te-ai jurat Tu pe Tine Însuţi, zicând: Voi înmulţi foarte tare neamul vostru, ca stelele cerului; şi tot pământul acesta, de care v-am vorbit, îl voi da urmaşilor voştri şi-l vor stăpâni în veci!”
- Atunci a abătut Domnul pieirea ce zisese s-o aducă asupra poporului Său.
- După aceea Moise, întorcându-se; s-a pogorât din munte, cu cele două table ale legii în mână, scrise pe amândouă părţile lor - pe o parte şi pe alta erau scrise.
- Tablele acestea erau lucrul lui Dumnezeu şi scrierea era scrierea lui Dumnezeu, săpată pe table.
- Atunci, auzind Iosua glasul poporului răsunând, a zis către Moise: „În tabără se aud strigăte de război”.
- Iar Moise a zis: „Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruiţi; ci eu aud glas de oameni beli”.
- Iar după ce s-a apropiat de tabără, el a văzut viţelul şi jocurile şi, aprinzându-se de mânie, a aruncat din mâinile sale cele două table şi le-a sfărâmat sub munte.
- Apoi luând viţelul, pe care-l făcuseră ei, l-a ars în foc, l-a făcut pulbere şi, presărându-l în apă, a dat-o să o bea fiii lui Israel.
- După aceea a zis către Aaron: „Ce ti-a făcut poporul acesta, de l-ai vârât într-un păcat aşa de mare?”
- Iar Aaron a răspuns lui Moise: „Să nu se aprindă mânia domnului meu! Tu ştii pe poporul acesta că e răzvrătitor.
- Căci ei mi-au zis: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat.
- Atunci eu le-am zis: Cine are aur să-l scoată. Şi ei l-au scos şi mi l-au dat mie şi eu l-am aruncat în foc şi a ieşit acest viţel”.
- Moise, văzând că poporul acesta e neînfrânat, căci Aaron îngăduise să ajungă neînfrânat şi de râs înaintea duşmanilor lui,
- A stat la intrarea taberei şi a zis: „Cine este pentru Domnul să vină la mine!” Şi s-au adunat la el toţi fiii lui Levi.
- Iar Moise le-a zis: „Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Să-şi încingă fiecare din voi sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său”.
- Şi au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise. În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni.
- Căci Moise le zisese fiilor lui Levi: „Afierosiţi-vă astăzi mâinile voastre Domnului, fiecare prin fiul său sau prin fratele său, ca să vă trimită El astăzi binecuvântare!”
- Iar a doua zi a zis Moise către popor: „Aţi făcut păcat mare; mă voi sui acum la Domnul să văd nu cumva voi şterge păcatul vostru”.
- Şi s-a întors Moise la Domnul şi a zis: „O, Doamne, poporul acesta a săvârşit păcat mare, făcându-şi dumnezeu de aur.
- Rogu-mă acum, de vrei să le ierţi păcatul acesta, iartă-i; iar de nu, şterge-mă şi pe mine din cartea Ta, în care m-ai scris!”
- Zis-a Domnul către Moise: „Pe acela care a greşit înaintea Mea îl voi şterge din cartea Mea.
- Iar acum mergi şi du poporul acesta la locul unde ţi-am zis. Iată îngerul Meu va merge înaintea ta şi în ziua cercetării Mele voi pedepsi păcatul lor”.
- Astfel a lovit Domnul poporul, pentru viţelul ce îşi făcuse, pe care-l turnase Aaron.
▲ Începutul paginii. |